Top 10 Intrebari Frecvente Despre Pisici

Zilnic primim o multitudine de intrebari legate de pisici. Tematica lor este foarte diversa: de la nutritie, la probleme de comportament, de la intretinerea lor pana la recomandari de produse, diferite afectiuni si simptomele acestora, etc

In aceasta postare vom trece in revista 10 dintre cele mai frecvente intrebari despre pisici, care le-am primit in ultimul timp.

Intr-o ordine aleatoare, aceste intrebari sunt:

• De ce miauna (uneori excesiv) pisicile ?
• Pisica mea vomeaza. De ce ?
• Care sunt motivele pentru care pisica nu mai vrea sa foloseasca litiera ?
• Pisica mea lacrimeaza abundent si are ochii aposi. Care este cauza?
• Am gasit pe corpul pisicii o umflatura evidenta. Ce poate fi aceasta ?
• De ce torc pisicile ?
• Pisica mea stranuta frecvent. De ce?
• Cum pot sa-mi ajut pisica sa slabeasca ?
• Care poate fi cauzele pentru care pisica se scarpina excesiv ?
• Care sunt vaccinurile pe care un pui de pisica trebuie sa le primeasca in primul an de viata ?

De ce miauna (uneori excesiv) pisicile ?

Parerea general acceptata este ca,  mienunatul reprezinta o modalitate a pisicii de atrage atentia oamenilor cand:

• Are nevoie hrana sau apa.
• Se simte inconfortabil sau este stresata
• Este singura si doreste companie
• Se plictiseste
• Se afla in sezonul de imperechere
• Este bolnava
• Doreste sa fie mangaiata, etc.

Un motiv aparte pentru care pisicile miauna, uneori excesiv, este imbatranirea.

La fel ca si in cazul oamenilor, odata cu inaintarea in varsta ele pot favea momente cand sunt confuze si dezorientate (mai ales in timpul noptii) sau  chiar sufera  de anumite disfunctii cognitive.

Datorita acestori stari, felinele varstnice pot sa miaune excesiv si (aparent) fara motiv, perioade mai lungi sau mai scurte de timp.

O lumina de veghe noaptea, care sa reduca senzatia de dezorientare,  ajuta uneori.

In alte situatii este insa nevoie de un consult medical si stabilirea unui tratament medicamentos.

Specialistii in comportament felin, afirma ca pisicile pot emite cel putin 30 de sunete diferite, din care aproximativ 19 sunt (de fapt) variatii ale mieunatului.

Motivul acestor emisii sonore evoluaza odata cu varsta.

Pisoii miauna la mama lor cand vor sa fie hraniti, le este frig sau sunt speriati.

La varsta adulta, felinele maraie, sasaie, fornaie, etc. Prin intermediul acestor semnale ele comunica cu alte pisici (comunicare interspecifica).

In schimb, mieunatul devine principala modalitatea sonora a pisicii de a comunica cu omul.

Si daca a functionat cand era pisoi, pentru a obtine hrana, confort sau mangaiere, de ce nu ar functiona si acum ?

Intensitatea si durata mieunatului variaza de la o rasa la alta si chiar de la o pisica la alta. Rasele orientale (in special pisicile siameze) sunt cunoscute ca fiind foarte vocale.

Unele pisici vocalizeaza de parca ar fi “indragostite de vocea lor” in timp ce altele par a purta adevarate “conversatii” cu oamenii.

In concluzie, daca ai impresia ca pisica ta miauna excesiv, inainte de toate cauta motivul / motivele acestui comportament.

Stiind cauza, iti va fi mult mai usor sa o “convingi” sa miaune mai putin.

Pisica mea vomeaza. De ce ?

Nu exista un raspuns simplu la aceasta intrebare.

Varsaturile sunt un simptom care pot semnala o multitudine de afectiuni, incepand de la stari minore de disconfort pana la boli gastrointestinale sau sistemice grave

In mod obisnuit, pisica vomeaza pentru ca

• a mancat ceva dezagreabil,
• prea mult sau prea repede,
• vrea sa elimine un corp strain sau ghemul de par format in stomac (datorita autotoaletarii),
• ori s-a agitat prea tare.

Cand vrem sa determinam cauza varsaturilor, trebuie facuta o distinctie intre episoadele acute si starile cronice.

Episoadele acute de voma nu dureaza mai mult de 7 zile si (de cele mai multe ori) sunt un simptom al unei afectiuni care necesita un consult medical de urgenta.

Printre cauzele frecvente, care conduc la aparitia varsaturilor acute amintim:

• Infectii bacteriene ale tractului gastrointestinal
• Infectii virale
• Alergii alimentare sau intolerante alimentare
• Schimbarea brusca a alimentatiei zilnice (ex. inlocuirea sortimentului de hrana uscata folosit cu un altul complet nou)
• Prezenta in stomac sau intestin a unor corpi straini (gheme de par, fragmente din jucarii, etc)
• Infestatii cu paraziti intestinali
• Inuficienta renala acuta
• Insuficienta hepatica acuta
• Inflamatii ale vezicii biliare
• Pancreatite
• Stari postoperatorii de greata
• Intoxicatii medicamentoase sau otraviri
• Ingerarea accidentala de substante chimice

In starile cronice exista un interval de timp mai lung au mai scurt intre episoadele de varsaturi.

Intre aceste perioade pisica se poate simti bine si sa nu prezinte semnele unei afectiuni.

Dar, in cele mai multe cazuri, succesiunea mai mult sau mai putin frecventa a varsaturilor are o cauza comuna: evolutia unei boli cronice

Motivele starilor cronice de voma includ toate cauzele care declanseaza si episoadele acute. In plus, ar mai fi:

• Evolutia unor gastrite sau colite cronice
• Hernie diafragmatica
• Ulcere gastrice sau intestinale
• Obstructii intestinale
• Tumori gastrice sau intestinale
• Afectiuni neurologice
• Intoxicatii cronice

Prin urmare, cauzele care pot determina aparitia varsaturilor la pisica sunt foarte variate si este dificil de pus un diagnostic de certitudine fara a se  cunoaste intreg contextul in care au aparut.

Un episod ocazional de varsaturi poate fi considerat (in anumite limite) ca fiind normal.

Totodata starile frecvente de voma pot fi un simptom al evolutiei unor boli care necesita un consult medical specializat.

Care sunt motivele pentru care pisica mea nu mai vrea sa foloseasca litiera ?

Pisicile sunt animale meticuloase si cu rutine comportamentale fixe. Aceste particularitati sunt cel mai evident exprimate in comportamentul excretor (urinare, defecare).

Daca pisica ta nu vrea sa mai foloseasca litiera, cauza ar putea fi orice: de la o litiera murdara la  o afectiune grava

Inainte de toate, trebuie facuta o distinctie clara intre:

• nefolosirea accidentala a litierei - de exemplu pisica a ramas inchisa intr-o camera, fara posibilitatea de a ajunge la cutie

• comportamentul de marcare al teritoriului - evident mai ales la exemplarele nesterilizate.

si refuzul voluntar de a nu folosi acest accesoriu.

Punctual, motivele nemedicale cel mai frecvent intalnite, pentru care pisica nu vrea sa mai foloseasca in mod voluntar litiera sunt:

• Litiera este prea mica sau e murdara
• Folosirea ei (in comun) de catre mai multe pisici. Ideal, numarul de litiere disponibile ar trebui sa fie egal cu cel al pisicilor, plus 1.
• Litiera are marginile prea inalte pentru statura pisicii
• Asternut murdar, plin cu excremente neindepartate.
• Amplasarea litierei intr-un spatiu pe care pisica il percepe ca fiind inconfortabil, nesigur (nu ii asigura intimitate sau rute alternative de scapare, etc)
• Schimbarea locului unde este amplasata litiera
• Modificarea brusca a litierei sau a tipului de asternut folosit.
• Asocierea utilizarii litierei cu o experienta negativa (urinare dureroasa datorita unei afectiuni, o sperietura, etc)
• Actiunea unor factori stresanti de genul: mutarea in casa noua, aparitia unui alt membru in familie (indiferent ca ete vorba de un om sau alt animal de companie)
• Existenta unui conflict cu o alta pisica (sau alt animal de companie)
• Pisica dezvolta o noua preferinta pentru suprafete cu o anumita textura (covor, tapiterie,etc)

In medie, 10% din pisici dezvolta pe parcurul vietii afectiuni ale aparatului excretor care pot fi asociate cu refuzul de a folosi litiera.

Dintre acestea amintim:

• Infectii ale tractului urinar inferior
• Cistita interstitiala (inflamatia vezicii urinare)
• Litiaza renala sau veziculara (“pietre” la rinichi sau vezica urinara) sau existenta unui blocaj pe caile urinare

In concluzie, daca pisica ta nu vrea sa mai foloseasca litiera, iar aceasta deviatie comportamentala nu poate fi asociata cu una sau mai multe din cauzele nemedicale prezentate, se impune in mod obligatoriu o vizita la medicul veterinar.

Pisica mea lacrimeaza abundent si are ochii aposi. Care este cauza ?

Secretia lacrimala are un rol major in mentinerea sanatatii ochilor.

Pelicula lichida formata hraneste corneea, mentine elasticitatea, transparenta acesteia si indeparteaza permanent impuritatile din aer (particule de praf, molecule iritante, etc), care ajung pe suprafata ochilor.

De asemenea are si un efect antibacterian, impiedicand fixarea si dezvoltarea microorganismelor la nivelul ochilor.

Sunt anumite situatii in care, datorita secretiei lacrimale abundente, ochii pisicii capata un aspect apos care ii nelinisteste pe detinatori.

Cauzele acestor secretii abundente sunt de cele mai multe ori minore (de ex: iritatii datorate firelor de praf) si se rezolva de la sine.

Secretia lacrimala in exces poate semnala insa si prezenta unor afectiuni, care determina iritarea ochilor.

• Conjunctivite
  • afectiunea oculara cel mai frecventa intalnita la pisici
  • poate fi de natura iritativa, infectioasa (virala sau bacteriana) sau alergica
  • conjunctivita apare la orice varsta, dar este mai frecvent intalnita la pisoi si pisici tinere.
  • este contagioasa (mai putin cea de natura iritativa) astfel ca toate felinele vor face conjunctivita, cel putin odata in viata.
• Boli respiratorii
  • afectiuni declansate in cele mai multe cazuri de virusuri (virusul herpetic felin pare a fi cel mai des implicat).
  • pot fi insa si de natura bacteriana
  • afecteaza in special pisoii si pisicile tinere
  • sunt contagioase si se transmit pe cale aeriana sau prin intermediul secretiilor
  • alaturi de simptomele respiratorii, apare si iritarea ochilor (hipersecretie lacrimala, conjunctiva rosie, pisica nu poate deschide ochii, etc)
• Ulcer cornean (mai rar)
  • cauzele care conduc la aparitia ulcerului cornean: lovituri la nivelul capului sau ochilor, zgarierea corneei, secundar unei infectii sau datorita actiunii unei substante chimice iritante.
  • daca pisica are ochi tulburi, incetosati, isi scutura si freaca capul frecvent este posibil sa aiba o astfel de leziune.
  • prezenta acestor simptome impune neintarziat o consultatie medicala.
  • netratat corect si la timp, ulcerul cornean poate conduce la pierderea vederii la ochiul afectat.

O alta cauza,  care poate determina hipersecretia lacrimala, este predispozitia de rasa. Varietatile cu bot scurt si craniu rotunjit au (de regula) ochi exoftalmici si o secretie lacrimala abundenta

In concluzie, lacrimarea abundenta la pisica este determinata de cele mai multe ori de cauze minore si se remite spontan (cand actiunea iritantului a incetat)

Daca aceasta stare persista sau secretia lacrimala isi modifica consistenta (se ingroasa) si culoarea (din transparenta, se coloreaza in galben, galben verzui), pisica trebuie dusa la un medic veterinar.

Intr-o astfel de situatie hiperecretia glandelor lacrimale poate fi simptomul unei afectiuni grave, a carei diagnosticare precoce mareste sansele de vindecare.

Am gasit pe corpul pisicii o umflatura evidenta. Ce poate fi aceasta ?

In timp ce mangai pisica sau o periezi, descoperi pe corpul ei o umflatura pe care deunazi nu o avea.

Ce poate fi ? Cat este de grav ? Sunt intrebari la care numai medicul veterinar iti poate da raspunsul exact.

Dar este bine sa stii ce pot fi aceste umflaturi si chiar sa faci o diferenta intre cele care necesita un consult medical urgent sau nu.

• Abcese
  • o infectie localizata, de obicei o leziune vindecata la suprafata si plina cu puroi,
  • de cele mai multe ori, apare ca rezultat al ranirii pisicii (prin muscatura, intepaturi, taieturi, etc.)
  • datorita inchiderii ranii la suprafata, puroiul nu se poate scurge in exterior si se acumuleaza subcutanat (cel mai frecvent) sau alte tesuturi lezate.
  • zona afectata este calda, dureroasa.
  • Deseori apare afectarea starii generale a pisicii (stare febrila, apatie, inapetenta)
  • prezenta unui abces pe corpul pisicii, impune neintarziat o vizita la medicul veterinar, intrucat tratamentul este chirurgical si adeseori necesita administrarea de antibiotice (oral sau injectabil).

• Chisturi
  • tumori benigne (necanceroase), limitate de un perete propriu si pline cu lichid sau semilichid.
  • tind sa aiba o forma rotunda sau ovala si chiar daca au o consistenta ferma, la palpare se poate simti centrul mai moale
  • ele apar pe piele dar si in orice alte tesuturi sau organe.
  • cele cutanate nu sunt dureroase, iar temperatura pielii la nivelul lor nu este mai mare decat in restul corpului.
  • spre deosebire de abcese nu sunt de natura infectioasa, dar se pot infecta secundar
  • chisturile pot fi unice sau multiple si pot sa se dezvolte in orice zona cutanata.
  • de asemenea pot sa apara la orice varsta a felinei.
  • de cele mai multe ori nu afecteaza starea de sanatate a pisicii, ci doar (eventual) aspectul estetic al pielii si robei

• Granuloame
  • rezultat al unei infectii / inflamatii cronice, granulomul cutanat are aspectul unor mici noduli tari cu suprafata neteda, nedurerosi si nepruriginosi (nu provoaca mancarimi ale pielii)
  • in general pisicile sunt predispuse la a dezvolta o afectiune cutanata numita “Complex granulomatos eozinofilic”, care poate fi asociata cu evolutia unor alergii, infectii sau poate fi de natura congenitala (genetica)
  • granulomul eozinofilic apare (de obicei) ca o insiruire liniara de mici noduli care se dezvolta pe fata interna a coapsei, buza inferioara sau barbie
  • la nivelul acestora pielea este ridicata, de culoare roz si lipsita de par.

• Tumori benigne sau maligne (canceroase)
  • tumorile pielii la pisici, pot fi identificate usor de indata ce au atins o dimensiune minima.
  • ele pot fi:
    • benigne (necanceroase) - de regula tumori unice, bine delimitate, cu o dezvoltare lenta si fara tendinta de a se raspandi pe intreaga suprafata a pielii.
    • maligne (canceroase) - tumori cu suprafata neregulata, dezvoltare agresiva si cu tendinta de agravare si raspandire rapida.
  • fara a fi o regula generala, aceste leziuni ale pielii apar la pisicile varstnice.
  • exista insa anumite forme de cancer al pielii, care evoluaza si la pisicile tinere.
  • descoperirea unei tumori pe suprafata pielii la pisica impune cat mai repede o vizita la medicul veterinar.
  • efectuarea unei biopsii este aproape intotdeauna necesara pentru a identifica tipul de tumoare.

Leziunile prezentate nu sunt singurele care pot sa apara pe pielea unei pisici. Sunt insa cele mai frecvente.

Cert e faptul ca identificarea unei formatiuni pe pielea felinei trebuie sa fie urmata (cat mai repede) de un consult medical veterinar, mai ales daca umflatura creste rapid, iar starea generala a animalului se modifica.

De ce torc pisicile ?

Torsul este cea mai frecventa succesiune de sunete emise de pisica.

Cu toate acestea, se stie prea putin despre semnificatia exacta a acestui mod de comunicare.

Aceste sunete reprezinta un mod al felinei de a-si exterioriza trairile si sentimentele.

Pisica toarce cel mai adesea cand:

• este multumita, se simte bine sau este relaxata
• vrea sa fie hranita sau isi doreste o recompensa

Pisoii pot sa emita aceste sunete la cateva zile dupa nastere. Prin tors ei stabilesc o legatura emotionala mai puternica cu mama lor si astfel ii comunica acesteia ca se simt bine.

De asemenea, mama se pare ca foloseste aceste sunete, similar unui cantec de leagan, pentru a linisti puii.

Cercetari recente sugereaza ca pisicile torc pentru a stimula procesele de vindecare atunci cand sunt bolnave,  ranite sau pentru a-si calma durerile

Frecventa joasa a sunetelor emise, determina o serie de vibratii in organismul felinei care pot stimula vindecarea ranilor sau a fracturilor, usurarea respiratiei, reducerea durerii si a inflamatiilor, etc.

Acest aspect ar putea sa explice de ce pisicile supravietuiesc de cele mai multe ori caderilor de la inaltimi mari, sau de ce sufera de mai putine complicatii postoperatorii (comparativ cu cainele)

Care sunt motivele pentru care pisica stranuta ?

Cauzele pentru care o pisica poate stranuta sunt multiple.

Prezenta in aer a unei substante iritante, un fir de praf ajuns in  caile respiratorii superioare sunt cele mai frecvente motive pentru care pisica stranuta ocazional

O alta cauza o reprezinta evolutia unei afectiuni respiratorii de natura virala (cel mai frecvent), bacteriana sau fungica. In astfel de situatii, stranutul ete insotit si de alte simptome, cum ar fi tusea, hipersecretia lacrimala, starea febrila, inapetenta, etc.

Alte cauze, care pot determina stranutul reflex la pisici, sunt:

• prezenta unui corp strain pe caile nazale sau respiratorii superioare
• fumul de tigara
• pisica este alergica la praf, polen sau alti alergeni aeropurtati
• afectiuni dentare (carii, granuloame radiculare)
• administrarea intranazala de vaccinuri sau medicamente

Daca pisica stranuta doar ocazional nu este nevoie de un tratament, in general.

Dimpotriva, daca stranutul este frecvent sau insotit de alte simptome, cu ar fi: secretii nazale abundente, hipersecretie lacrimala, stare febrila, inapetenta, abatere, felina va trebui sa fie examinata de un medic veterinar.

Cum pot sa-mi ajut pisica sa slabeasca ?

Peste 60% din pisicile crescute ca animale de companie sunt supraponderale sau chiar sufera de obezitate si de boli asociate acesteia.

Cauzele care conduc la existenta unui numar atat de mare de pisici obeze sau supraponderale, sunt multiple.

In principal este vorba de:

• Modificarea alimentatiei felinelor - Majoritatea alimentelor preparate industrial contin cantitati crescute de carbohidrati si grasimi (pentru a putea fi obtinute cu costuri reduse si, ulterior, vandute la un pret cat mai accesibil ).
• Hranirea in exces - Cei mai multi dintre detinatorii, isi hranesc pisicile cu cantitati crescute de alimente, cu mult peste nevoile lor reale.
• Reducerea semnificativa a efortului fizic depus zilnic de feline - O astfel de situatie este intalnita frecvent la pisicile crescute indoor si reprezinta motivul principal pentru care acetea devin obeze sau supraponderale.

Obezitatea la pisici este un subiect complex, care nu poate fi epuizat printr-un raspuns simplu.

Pe scurt, iti poti ajuta pisica sa slabeasca astfel:

• Hraneste-o  la intervale de timp regulate si cu cantitati controlate de hrana
• Stabileste cat mai exact cantitatea de hrana necesara zilnic pisicii tale.  
• Ofera pisicii un sortiment de hrana cat mai apropiat biologic de cea naturala. Personal, iti recomand Platinum Meat & Crisp
• Asigura-i felinei posibilitatea de a face zilnic efort fizic.

Mai multe detalii, intr-o postare viitoare dedicata exclusiv modalitatilor prin care ne putem ajuta pisica sa slabeasca sanatos.

Trebuie retinut un aspect important: reducerea drastica a cantitatii de hrana administrata zilnic, este o modalitate extrem de riscanta de a “ajuta” pisica sa slabeasca.

Mobilizarea rapida a grasimilor din depozite (celulele adipoase) poate declansa o boala hepatica grava, numita lipidoza hepatica.

Discuta cu medicul veterinar pentru a stabili impreuna un program de slabire sanatoasa, adaptat pisicii tale.

Care pot fi cauzele pentru care pisica se scarpina excesiv ?

Intrebarile legate de acest simptom sunt (de departe) cele mai frecvente pe care le primim. Iar raspunsul este intotdeauna dificil de dat.

Motivele pentru care o pisica se scarpina excesiv sunt multiple. De cele mai multe ori e nevoie de consultatii, examene de laborator repetate si o serie de teste pentru a determina cauza exacta a pruritului (senzatia de mancarime a pielii)

Frecvent, scarpinatul excesiv se datoreaza infestatiei cu pureci sau al sensibilitatii pisicii la saliva acestora ( asa numita dermatita alergica la muscatura de purece)

Alte cauze pentru care pisica se poate scarpina excesiv, includ:

• Prezenta altor paraziti externi (de exemplu acarieni, paduchi)
• Alergii sau intolerante alimentare
• Evolutia dermatitei atopice
• Existenta unei infectii cutanate (dermatite) de natura bacteriana sau fungica

Scarpinatul excesiv este o stare neplacuta si deosebit de stresanta pentru pisica. Nu o lasa sa sufere si programeaza cat mai repede o vizita la medicul veterinar.

Stabilirea diagnosticului si instituirea unui tratament adecvat, va face ca totul sa revina la normal in cel mai scurt timp.

Care sunt vaccinurile pe care un pui de pisica trebuie sa le primeasca in primul an de viata ?

Toti puii de pisica trebuie sa fie vaccinati impotriva:

• Virusului Panleucopeniei Feline (Parvoviroza felina / FIE)
• Calicivirusului Felin / FCV
• Herpes Virusului Felin / FHV - 1

Pentru a fi pe deplin protejati, pisoii trebuie sa fie vaccinati de 3 ori la interval de 3 - 4 saptamani.

Majoritatea medicilor veterinari recomanda ca prima vaccinare sa fie facuta la varsta de 8 saptamani, dupa care se repeta la 12 si 16 saptamani.

Schema de vaccinare va fi modificata de medicul veterinar, in cazul in care exista riscul de imbolnavire sau puii de pisica sunt deja bolnavi.

De asemenea puii de pisica trebuiesc vaccinati antirabic (impotriva turbarii), incepand cu varsta de 16 saptamani. Ulterior acet vaccin se va repeta tot la 1 an.

Vaccinarea antirabica este obligatorie la pisica atunci cand calatoriti cu ea.

In functie de riscul de imbolnaviri existent in regiunea geografica in traieste pisica, medicul veterinar poate recomanda vaccinarea suplimentara a pisoilor impotriva:

• Virusului Leucomogen Felin / FeLV
• Infectiei bacteriene cu Chlamydia (Chlamydophila felis) sau Bordetella (Bordetella bronchiseptica)

Vaccinarea puilor de pisica reduce drastic riscul de imbolnaviri grave al acestora.

Cu toate acestea, recomand o vaccinare rationala si numai impotriva afectiunilor pentru care exista un risc crescut de imbolnavire.

De exemplu este inutil sa vaccinam pisicile crescute exclusiv indoor (in casa) impotriva unor boli pentru care sansele de contaminare sunt minime sau chiar nule.

Acesta ar fi un top al celor mai frecvente 10 intrebari despre pisici.

Evident multe dintre ele necesita o discutie mai ampla, iar acest lucru va fi realizat printr-o serie de postari viitoare dedicate exclusiv.

Pana atunci, ca intotdeauna, pentru recomandari sau un sfat legat de pisica ta, nu ezita sa ne contactezi telefonic: 0740592666, Messenger sau mail: contact@petplaza.ro.

Suntem aici pentru a-ti oferi intreg suportul de care ai nevoie.